MEMORIALUL DURERII

Aţi auzit cumva de-un om Iisus?
Sau poate ştiţi unde s-a dus ...
Ieri, am vorbit şi parcă se-aştepta
Să plece azi de-aici dar, nu din vina Sa

Mi-a pomenit ceva despre-nviere
A amintit şi despre un mormânt
Şi mi-a mai spus că deşi doare
Va fi de un amic vândut!

Am vrut să Îl întreb mai multe,
Dar nu mi-a zis decât atât:
"Prietene, nu sta pe gânduri, du-te
Şi spune lumii ce-ai văzut!"

De ieri Îl caut ne-ncetat
Dar nu Îl mai găsesc
Poate e iar la predicat
Să ştiţi: mulţimile-L iubesc!

Dar cred că L-am zărit
Văd mare gloată, mult norod
M-apropii, da, L-am zărit
...
Nu pot să cred ceea ce văd!

Este Iisus, amicul meu tăcut
E-n faţa mea, ... de nerecunoscut
O cruce mare-n spate ei i-au pus
Nu ştiu de ce Îl bat, nu văd ca e Iisus?

Parcă ar plânge, e atât de-ngândurat
Ocara este grea, prea grea de suportat
M-am hotărât să-l strig, să mă privească
E-atât de blând, de ce vor să-l lovească?!

Am început să plâng căci Îl duceau la moarte
Afară era frig şi se făcuse noapte
Doar un ecou mai auzeam, atât:
"Prietene, nu sta pe gânduri, du-te
Şi spune lumii ce-ai văzut!"